Joc de analiză fonetică pentru preșcolari și clasa pregătitoare: copilul aude cuvântul și alege litera de la început, de la sfârșit sau din mijloc. Gratuit.
Cum se joacă
Apare o imagine mare, de exemplu o pisică, iar cățelul spune cuvântul cu voce tare. Lângă imagine, cuvântul e scris în căsuțe, iar una dintre ele e goală și strălucește. Copilul ascultă, se gândește ce sunet lipsește și trage litera potrivită în căsuță. Merge și o simplă atingere pe literă, ceea ce e comod pentru degetele mici. O atingere pe imagine sau pe butonul albastru repetă cuvântul.
Un răspuns bun umple căsuța cu o literă verde, apar scântei, iar cățelul spune, de exemplu: „Da! Pisică începe cu P.” O literă greșită se scutură, dispare, iar cățelul repetă cuvântul.
| Niveluri | Ce exersează copilul |
|---|---|
| 1–3 | Primul sunet, cu 3 litere din care să aleagă |
| 4–6 | Primul sunet, cu 4 litere |
| 7–8 | Primul sunet, cu litere care seamănă la formă sau la sunet (b/d/p, s/ș, t/ț, f/v) |
| 9–12 | Ultimul sunet al cuvântului (urs se termină cu s) |
| 13–16 | Vocala din mijloc în cuvinte scurte (c_l, n_r, b_c), până la toate vocalele |
| 17–18 | Amestecat: căsuța goală poate fi la început, la mijloc sau la sfârșit |
| 19–20 | Doar ascultare: celelalte litere sunt ascunse, deci cuvântul trebuie auzit, nu citit |
Lista are peste o sută de cuvinte cu imagini, de la albină și balon până la vulpe și zebră.
Ce învață copilul
Auzul fonematic. Înainte să citească, copilul trebuie să audă că un cuvânt e făcut din sunete separate. Să găsească primul sunet din „pește” e varianta cea mai ușoară. Sunetul de la sfârșit e mai greu, iar vocala din mijloc e cea mai grea, motiv pentru care jocul le aduce în ordinea aceasta. Este exact drumul pe care îl urmează și învățătoarele: întâi despărțim propoziția în cuvinte, cuvântul în silabe, apoi silaba în sunete.
Legătura dintre sunet și literă. Româna are un mare avantaj: aproape fiecare sunet are litera lui și se scrie cum se aude. Fiecare răspuns din joc leagă un sunet de o literă scrisă, iar repetarea acestei legături de multe ori, cu imagini prietenoase, o face automată. De asta are nevoie cititul fluent.
Literele cu semne. Sunetele ă, î, ș și ț nu există în multe alte limbi, dar la noi sunt foarte frecvente. Jocul le pune lângă vecinele lor (a, i, s, t), ca urechea copilului să facă diferența dintre „sac” și „șah” sau dintre „t” și „ț”.
Ascultarea și vocabularul. Ultimele niveluri ascund celelalte litere, deci copilul chiar trebuie să asculte. Pe drum dă peste cuvinte ca vioară, rinocer sau astronaut, iar vocabularul îi crește pe nesimțite.
Sfaturi pentru părinți
- Prelungiți sunetul. Spuneți „ssssoare”, „mmmmăr”. Sunetul ținut mai mult se aude mai ușor.
- Spuneți sunetul, nu numele literei. Pentru citit contează sunetul „b”, scurt, nu „be”. Copiii se încurcă mai puțin dacă auzim sunetul simplu.
- Folosiți-vă de imagine. Dacă se blochează, întrebați-l ce vede: „E un cal. Ce auzi la început: c-c-cal?”
- Nu săriți la ultimul sunet prea devreme. Primul sunet trebuie să fie sigur înainte.
- Sesiuni scurte. Zece minute pe zi fac mai mult decât o oră o dată pe săptămână.
Joacă fără ecran
- Văd ceva care începe cu…: jocul clasic de drum lung, cu sunete în loc de culori.
- Coșul cu sunete: strângeți jucării care încep cu același sunet: mașină, minge, măr, maimuță.
- Lanțul de cuvinte: fiecare spune un cuvânt care începe cu ultimul sunet al cuvântului de dinainte: „cal, lup, pom, măr”.
- Batem din palme la sunet: spuneți cuvinte, iar copilul bate din palme doar când aude sunetul „s” la început.
Greșeli obișnuite
Mulți copii răspund cu numele literei sau cu prima silabă („pi” pentru „pisică”). E firesc; repetați doar sunetul, scurt. Literele care se aud asemănător, cum sunt s și ș sau f și v, se încurcă des. Spuneți perechi de cuvinte ca „sare” și „șarpe” rar, cu gura exagerat de clară. Mai multe jocuri cu sunete și litere găsiți la jocuri cu litere și cuvinte.